Daruri de la Rune, Poezii

Impas (Șase zile)

Eram un om echilibrat,
Trăiam planificat si controlat,
Mă admirau că sunt un acrobat
Și țin deasupra mea, pe sârmă, multe, ordonat.

În ȘASE ZILE m-am accidentat:
Adânc in suflet oameni mi-au pătruns
Și-atât de tare m-am emoționat,
Că de atunci o țin tot într-un plâns.

Chimia minții mele s-a schimbat,
M-am îmbătat de viață și de vis.
E ca si cum dansez la nesfârșit,
Într-un vârtej amețitor m-am prins.

Aș vrea să scap și nu știu cum să fac,
Nu știu ce hap să iau ca să mă vindec,
Pentru că mi-au dat viata peste cap
Să uit de ȘASE ZILE prin descântec.

Aș vrea să fiu iar saltimbanc vestit,
Dar toate gândurile mele-au amuțit,
Privesc la verde, păsări ciripesc
Și-n sufletul meu, toată, înfrunzesc.

Timpul meu stă pe loc, deși al vieții trece,
În jurul meu văd oameni ocupați,
Zâmbesc cam tâmp, nu știu ce se petrece
Și cerului albastru m-am abandonat.

Mi-e frică de această nepăsare,
Mi-e dor de viața-mi fără de cusur,
Aș vrea să plec la mare departare
La un pârâu cu clipocind murmur.

Să-mi pun acolo sufletul la loc
Împăturit în rafturi ordonate,
S-arunc ce arde-n mine într-un foc
Și să mă-ntorc la treabă și la fapte.

Căci altfel nu pot funcționa,
În lumea asta toți sunt roboței
Și cum m-aș mai putea acomoda
Dacă nu-ncerc din nou să fiu ca ei?

Pe Laura cea nouă o iubesc,
Nici pe cea veche nu o las să plece,
Mi-e greu cu ambele să viețuiesc
Și-n haosul acesta timpul trece.

Să fug, să stau? Să fac, să fiu?
S-accept sau să mă tulbur?
Să lupt, să vreau? Să simt, să știu?
Să plâng sau să mă scutur?

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s