Venirea primăverii mă umple de entuziasm ca in fiecare an. Mi-e dor să alerg, să-mi provoc copul cu exerciții fizice, să schimb meniuri, să-mi înfrumusețez casa, să-mi fac planuri, să ies în parcuri cu copiii, să mă-ntâlnesc mai des cu cei dragi.  Și mi-e dor de Rune…

M-am gândit mult dacă asta înseamnă dependență, dacă din afară părem o sectă, dacă mai am ceva grav de rezolvat în mine.

Merg la Rune pentru că îmi place tot ce se întâmplă acolo (având acoperire în metodele psihoterapeutice pe care le cunosc), pentru că relaxarea și emoția pentru mine sunt ca o cură de detoxifiere (psihică și implicit fizică). Chiar dacă am instrumentele, nu am timpul și cadrul ca să mă bucur de atâta porție de EU. Așa că e ca o vacanță, o fugă din viață pentru viață, ca o ocazie de încărcare a bateriilor mult mai rapid și mai eficient.

Simt în fiecare zi efectele primei întâlniri cu Rune, de fapt cu mine. Dar creșterea noastră nu ajunge niciodată la maxim, cât suntem în viață și nu ne blocăm. Rune e doar un ghid, nu o cale de urmat. Fiecare om are drumul său și pentru fiecare creșterea se face în raport cu el. De aceea această experiență e unică, specifică individului care o trăiește.

Marți, la ora 18, undeva aproape de Unirii, căldura și iubirea unor oameni vor facilita deschiderea altor oameni către ei înșiși și apoi către ceilalți. Primele seri sunt gratuite. Eu voi fi acolo.

Alte amănunte despre eveniment găsiți aici: www.soulpilot.ro