Prietenei mele, Alexandra

Verde viu, cireșică de mai,
Gust de căpșună cu-aromă de rai,
Caisă zemoasă și floare de soc,
Nu puteți spune că eu n-am noroc!

Mi-e inima plină de cerul senin,
Grijile pleacă, speranțele vin.
Mi-e gândul alene pe-aripă în zbor,
Visele mele plutesc pe un nor.
Mi-e poftă de bine, mi-e lene de rele,
Mi-e dor de toate instinctele mele,
Să-mi amintească cine sunt eu,
Cât sunt țărână și cât dumnezeu.

Puțină mișcare și corpu-mi trezesc,
Dușul mă spală de glodul lumesc,
Parfum la ureche, zâmbet în oglindă,
Ridul din frunte pare s-o-ntindă.
Rochie sexy, păr despletit,
Luciu de buze și toc ascuțit.
Cântec de mare și vânturi de pisc,
Sunteți în mine: știu că exist.

Sunt hotărâtă să-mi fie bine.
Viața aceasta e despre mine.
Trag aer în suflet să-l simt primenit,
Dimineață frumoasă, bine-ai venit.