Fără categorie, Poezii

Când tu…

Când uiți de mine tu,
celulele mele rămase în beznă
se rătăcesc de mine
în căutarea ta.

Eu îmi fac treburile cuminte,
pe întuneric,
ele fug de acasă, debusolate,
adolescenți neascultători.

Când mă vezi tu,
ochii tăi calzi și atenți
mă adună la loc
și-mi dau lumină.

Lumea mea interioară
capătă ordine și sens,
iar eu devin
o femeie aprinsă.

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s