Ninge ud și cenușiu.
La mine-n suflet e pustiu.
Vreau să pleci de aici,
Să rămân ca un arici,
Să privesc adânc în mine,
Să-mi cotrobăi prin micime,
Să-nțeleg după ce plâng,
Să-nțeleg ce nu-mi ajung,
Ce îmi fulgeră și-mi tună,
Ce palpită și se-adună,
Ce mă doare și lipsește,
Ce te vrea și te gonește.
Ninge ud și cenușiu.
Nu găsesc decât pustiu
Și așa mă las să fiu,
Totul simt, nimic nu știu…