Arhive pe categorii: Poezii

Poezii

Vis cu pinguini

Am visat pinguini zburând peste mine.
Îmi coborâseră pe umeri si pe piept.
Mă minunam de pieile lor fine,
Și că eram un tot stabil și drept.

Aveam în față o clădire mare,
Un sanatoriu de poeți și de nebuni,
Iar pinguinii au sosit din zare
Zburând deasupra mării săptămâni.

La-nceput mi-era teamă că pleacă,
Nu vroiam să mă mișc, să nu-i pierd!
Apoi a-nceput să le placă,
Dependenți, însetați să-i dezmierd.

Ceva așa sensibil și sălbatic
Acum parte făcea din trupul meu,
Era și dulce și „exciting”
Îl luasem de picior pe Dumnezeu.

Și am intrat cu ei în sanatoriu
Să mă mândresc cu arătarea care sunt.
Nimic nu îmi părea iluzoriu,
Eram minune și iubire pe Pământ.

Standard
Poezii

Borangic

Bărbați-au suflete de borangic.
Când te repezi spre ei, le rupi un pic.
Dincolo de sacou, de mușchi, de oase late,
În profunzimi, sunt universuri complicate…
I-așa sfios un suflet de bărbat,
Încât este pitit și apărat
Cu zale de argint, cu scuturi de oțel.
Nici proprietarul nu mai știe de el.
Uită cine a fost. Uită ce își dorea.
Continuă să-și întărească armura
Să nu pătrundă nici o rază-n interior,
Să nu rănească, să nu doară-ngrozitor…
Un suflet de bărbat i-atât de fin,
Cu-o șoaptă îi poți face viața chin.
I-așa firav un suflet de bărbat,
Că-i artă să știi cum trebuie luat,
Cu mâinile-amândouă-nconjurat,
După ce lacătele toate-ai dezlegat.
Bărbați-au suflete de borangic.
Trebuie iubite și-ngrijite cu tipic.
Trebuie încălzite la sân de femeie,
Numai așa pot fi făcute să scânteie…

Standard
Poezii

Mâini

Mâini harnice, mâini iscusite,
Mâini care cară, mâini muncite,
Mâini talentate, mâini precise,
Mâini nesigure, mâini bâlbâite.

Mâini care cos, mâini care pictează,
Mâini de dirijor, mâini care dansează,
Mâini de pianist, mâini care sculptează,
Mâini de scriitor, mâini care plantează.

Mâini de bucătar, mână de artist,
Mână de chirurg, mână de dentist,
Mână de mecanic, mână de miner,
Mână de profesor, mână de frizer.

Mâini care vor să le facă pe toate,
Mâini leneșe, comode, neimplicate.
Mâini ghidușe, ce se joacă și glumesc.
Mâini serioase, care-obligă, poruncesc.

Mâini care te cheamă, mâini care opresc,
Mâini care așteaptă, mâini care doresc..
Mâini care adună, mâini ce risipesc,
Mâini care alină, mâini care lovesc.

Mâini care dau viață, mâini care omoară,
Mâini care resping, mâini care-nconjoară.
Mâini care conțin, mâini care-ocrotesc,
Mâini care separă, mâini care rănesc.

Mână ce susține, mâini care-mbrâncesc,
Mâini care refuză, mâini care cerșesc,
Mâini care te fură, mâini ce dăruiesc,
Mâini care imploră, mâini care primesc.

Mâini care supun, mâini ce interzic,
Mâini care aprobă, mâini care prezic.
Mâini dojenitoare, amenințătoare,
Mână ce ciupește sau zeflemitoare.

Mâini albe sau mâini colorate,
Mâini murdare sau mâini curate,
Mâini fine și mâini tăbăcite,
Mâini frumoase, mâini urâțite.

Mâini care ne spală, mâini ce ne hrănesc,
Mâini care în casă totul lustruiesc,
Mână de femeie, mână de bărbat,
Mână ne-ngrijită, de om ordonat.

Mâini tandre, mâini senzuale,
Mâini tremurânde, mâini temătoare,
Mâini care-nfioară, mâini care iubesc,
Mâini curajoase, care-ndrăznesc.

Mână sus pe creștet, gânduri pieptănând,
Mână după umeri, frate-mbărbătând.
Mână ce mângâie, riduri descrețind,
Mână ștergând fruntea, febra risipind.

Mână peste mână, degete-mpletind,
Mâini la piept aduse, inimi dăruind.
Mână peste gură, mână-n văi strigând,
Mână peste suflet, zările scrutând.

Mână pusă-n șold, mână ascultând,
Mână pe genunche, deget pe nas stând,
Degete la tâmplă sau obraz bătând,
Deget în bărbie sau peste nas dând.

Mâini pline de viață, mâini îmbătrânite,
Mâini entuziaste și mâini obosite,
Mână de prieten, mână dând noroc,
Mână cu pedeapsă, supărată foc.

Mâini care salută, mâini ce liniștesc,
Mâini care împacă sau care-mboldesc.
Mâini spunând „îmi pasă”, mâini foarte blajine,
Mâna cea nervoasă, care rău-l ține.

Mâini îngrijorate, mâini ce se gândesc,
Mâini puse pe pleoape, mâini ce se fălesc,
Mână sărutată, mână de-ajutor,
Mâini care explică, repetând de zor.

Mâini care se scuză, rugă înălțând,
Mână ce citește, degete-adunând,
Mâini puternice, mâini firave,
Mâini sănătoase, mâini bolnave.

Pumni strânși de mâini tensionate,
Palme deschise de mâini relaxate,
Mâini sensibile când dau, când primesc,
Mâini calde, ce vindecă și-nsoțesc.

Standard
Poezii

Alb – negru

O zi bună și o zi rea…
Dumnezeu parcă împarte cărțile.
Le potrivesc în mintea mea,
Să îmi pară mai frumoase sorțile.

Cel mai des alerg printre griji
Evitând ciocnirea cu ele,
Construiesc și dărâm cărămizi
Urmărind niște vise rebele.

Jonglerii realizez în real,
Apoi mă ascund în suflet la mine,
Împletesc cuvinte într-un șal,
Să mă răsfețe și să mă aline.

Cinci pași în lume și unul profund:
Cam așa îmi petrec dansul vieții.
De mine și iubire-ncerc s-ascult
În jocul albului și-al negreții.

Standard
Daruri de la Rune, Poezii

Ceva

Lumină rece, umedă și gri,
Tăcere așteptând o grozăvie…
Mi-e teamă de ceva de nicăieri,
Mi-e dor de ceva ce nu vrea să fie…

Îmi tremură ceva nedefinit
Pe după coaste și în miez de suflet.
Nu știu de-i răsărit sau asfințit.
Mă doare din simțire până-n cuget.

Aș vrea să dorm și-aș vrea să mă trezesc.
Aș vrea s-ascult și-aș vrea s-o iau la fugă.
Inima trebuie să-mi încălzesc,
Neliniștea din cămăruțe să-mi alungă.

Și până echilibrul să-mi găsesc,
Mă simt la o răscruce între vânturi.
Atât de singură în străfunzimi pășesc
Printre păreri: sentimente și gânduri…

Standard
Poezii

Plăcere

Îmi place marea fără sfârșit
Cu țărm, cu vapoare și cer,
Cu stele, răsărit și-asfințit:
Mă face să plâng și să sper.
E ca o întoarcere la origine
Măsurând veșnicia,
Necunoscut, viață și moarte,
Eroticul și magia.

Îmi place nespus să cânt:
Nu prea am voce, dar curg,
Șuvoi de emoție sunt,
În fluxul vieții ajung.
Îmi place tare să râd:
Bucurie spărgând tipare,
Ieșire din griji și probleme,
Clinchet, sclipire de gând.

Îmi place fascinanta lume a cărții,
Tărâm al cunoașterii infinit,
Bază de-antrenament, refugiu al minții
Sau răsfăț al ei intenționat prelungit…
Mintea-i mașinărie ultrasofisticată,
Găselniță de creație a lui Dumnezeu,
Chimie, inginerie, labirint cu surprize,
Instrument și obiect de studiu mereu.

Dimineți târzii fără TREBUIE mă-nfioară,
Tac să simt viața pulsând,
Mă-mbăt de tot ce mă-nconjoară,
Sunt emoție pură, simțurile-ascultând.
Îmi adorm mușchii pe rând,
Mă plimb cu atenția prin corp,
Pierd și ultimul gând,
Mă extind, mă disip, curg.

Îmi plac copiii, perle de suflet pur,
Plini de entuziasm, uimiți, delicați,
Însetați de dreptate și joc,
Curioși, creduli, atașați.
Emoțiile lor sunt deschise,
Sunt prea fericiți, incredibil de triști,
Am vrut să-i feresc, dar sentimente permise
Înseamnă, copile, să te las să exiști!

Îmi plac povești adevărate
Lecții despre locuri, fapte și oameni-oglinzi,
Schimbare, întâmplare, lucruri neașteptate,
Frânturi de viață fascinantă mă surprind.
Suntem în esență căutători de sens
Și e frumoasă zbaterea când creștem.
Viața rămâne un miracol dens,
Întrebări tot mai sunt, doar noi trecem…

Dar mai presus de toate mie-mi place
Să simt că sunt cu tine pe Pământ:
Senzație de suflet plin ce coace,
De luminițe-aprinse sub veșmânt.
Îmi place să-mi țin răsuflarea oprită,
Timpul să stea ca să simt
Atingerea dulce și infinită.
Dau și primesc, nu mai știu cine sunt…

Standard
Poezii

Fulg

Un fulg în palma ta mă simt
Atunci când mă așezi pe piept,
Mă cuibăresc și mă alint
Cu capul sub umăru-ți drept.
Inimile noastre îmbrățișate
Își potrivesc ceasurile sincron.
E cald și-i atâta seninătate.
Aici veșnicia e de bon ton.

Mă simt un fulg în palma ta
Și pumnu-ți cu tandrețe mă-nconjoară
Aici e acasă, dragostea mea,
Toată ființa-ți mă-mpresoară.
Grijile-mi fug la culcare,
Simțurile mi se trezesc.
Te respir cu fiece răsuflare,
Mă deschid ca o floare și cresc.

În palma ta mă simt un fulg.
Pot să te mângâi cu mine,
Și frici eu știu să îți alung,
Cioburi pot scoate din tine.
Pătrund chiar la tine în suflet
Și sunt o femeie uimită…
Dulceață, lumină și sunet
Mă-mbată și sunt fericită.

Mă simt în palma ta un fulg
Și tu îmi sufli printre fire.
Mă înfiori, te simt flămând,
Gustăm un strop de nemurire.
Cât îți iau și cât îți ofer
N-am să știu sigur niciodată.
Vrej împletim urcând spre cer.
Joc pe iubire miza toată.

Standard
Daruri de la Rune, Poezii

Prieten

Ce mai faci, prieten de departe?
Nu mai știu de tine de demult.
Deși o lume-ntreagă ne desparte,
Tare îmi doresc să te ascult…

Ce mai respiri? Ce gânduri te animă?
Ce visezi? Ce speri? Ce îți dorești?
Cât de mult mai poți să dai lumină?
Ce-a rămas din cine știu că ești?

Îmi vine să te-ntreb de toate
În ochii tăi aș vrea să povestesc…
Știu că ți-e teamă c-aș putea să judec.
Mi-e dor să simt ce simți… să te-ntâlnesc!

Standard
Poezii

Nuanțe de iubire

Femeia când spune „te iubesc enorm”
O face inspirând și se deschide.
Energie prin pori pare s-adune.
„Te vreau, cer iubire și iat-o absorb”.

„Te iubesc” masculin e confirmarea:
„Asta trebuie să-nsemne ceea ce simt acum,
Îți dau iubire în valuri și-mi place s-o spun.
Curge din mine spre tine iubire cât marea…”

Standard
Poezii

M-ai rănit…

Am nevoie de-un duș să mă spele de rău,
Să-mi mângâie curgând plânsul de sub piele,
Să îmi pieptene gânduri stingând dorul tău,
Să-mi lepede arzând straturi de durere.

Mi-a trecut pe sub coaste o bilă de tun
Și-acum suflă vântul prin mine,
Încercând să-l acopăr nu știu ce să pun:
De-acest gol mi-e mare rușine.

Emoții îmi tremură prin trupul tot,
Au ieșit la revoltă și fac hărmălaie
Dau foc să distrugă, e haos și glod,
Întuneric cu zgomot, ceață, vâlvătaie.

Am inima pasăre ce nu poate zbura,
Se zbate sângerând în colivie,
N-am loc să întind aripi, nu mai pot respira,
Secunda trepidând i-o grozăvie.

M-ai rănit în adânc, după umeri și-n noi,
În piept și prin parcuri și-n vise.
Acum vreau să te cred, să te iau înapoi,
Să te iert, să-mi ștergi lacrimi ucise…

Standard